Noncanon - Rebeca Oanță

copiii noștri plutesc în latex și plastic

 

să mă simt femeie e sinonim cu a fi o vază de depozitare a carapacelor triste

care ne alcătuiesc relația bazată pe mutual understanding mutual stress 

este o fascinație mută să te simt piele pe piele

we have compatible love languages

dar probabil că nu voi înțelege niciodată ce îmi place la tine

ce îmi iese ce nu-mi iese în viață

și stările astea nefondat melancolice care se amestecă sub forma de aracet

lipesc pe pereți amintiri stoarse de pe un telefon cu spațiu de stocare aproape de full

 

să mă simt femeie înseamnă

să accept cum rămâi peste mine un timp să simt la final cum ceva bate între noi

să fii în cuplu înseamnă să crezi că ne-am unit într-un corp care bate deodată

să fii singur înseamnă să negi orice bătaie

să respingi excitația

să ignori semnalele de alarmă si apelurile nepreluate

să fii singur înseamnă să te trezești dimineața cu părul soios și să faci un duș cald deși nu mergi nicăieri

să fii singur înseamnă să te uiți la netflix toată ziua și să-ți scrie prietenii pe facebook cum ești cum te simți

dar nu mai știu cum e să fii singur știu cum mă uit la noi în oglindă înainte să ieșim din casă

știu cum e să mi se facă rău de atâta atingere și apropiere

știu cum e să nu am orgasm nici prima nici a doua nici a mia oară

știu cum e să mă trezesc cu un sentiment că nu voi putea ieși niciodată din această relație

că vor veni oportunități pe care le voi aproba fără să mă plâng și voi amâna singurătatea

pentru că uite e mai bine așa

e mai bine și mai comod lângă tine

mă simt mai stabilă mental și mai

capabilă să duc lucrurile la capăt

uneori cred că devin capabilă și de iubire într-un fel sau altul

poate că într-o zi aș închiria o rulotă aș fi fericită doar cu tine și cu o omletă arsă

 

 

 

frica de o pastilă care îmi rearanjează ovulele după mărime care face o scară a măgarului în uterul meu înghițind materiile care te compun pe tine într-un fel suntem magnetici perfecți perplecși

prin eprubeta iubirii noastre privesc vecini nesatisfăcuți și părinți cu inimile strânse

cumva prin ecoul nopții în care am făcut tot ce am putut m-ai condus neliniștit printre schelele pe care am construit vara asta

un dans absurd un du-te vino care ne-a făcut mai liniștiți mai capabili să ne

lăsăm în brațele unui acrobat cu parkinson

dar într-un fel așa se înțeleg oamenii între ei ca două

broaște țestoase care fac întrecere până la sticla de plastic de pe o plajă abandonată

și cam așa ajung toate iubirile dintr-o anxietate în alta jonglând în tăcere aerisind creierele prăjite în uleiul aripioarelor picante

și cumva așa am ajuns și noi

traversăm o apă lină limfatică pt că avem atașamente introverte și asta ne aduce mai aproape

o apă lină traversată de o barcă cu motor care se străduiește să nu

polueze minunatele canale ale deltei dunării la fel cum te străduiești și tu să nu

pătezi patul și să nu

poluăm fonic colegii de apartament să nu

mă părăsești din culpă

 

 

​

click here to allow to new connections

 

iubirea e un dresaj mă dresez să fiu bine să iubesc mai bine să respect mai mult corpurile noastre pe cearșaful subțire

să respect mai mult diminețile în care putem să bem împreună cafea neagră și să mâncăm avocado

sau doar momentele în care uit câte puțin de mine și descopăr ceva nou ce (nu)-mi place la tine

banalitatea se strecoară între noi ca recurența unei serii netflix

uneori simt că blocurile din măraști au mai multă culoare când e ceață mă simt într-un film rus

o suprapunere de melodie post punk peste gri

probabil că într-o zi mă voi trezi diferit simțind că ceva din tine nu-mi ajunge

și că totul din mine e robotizat de mecanismele triste ale unei rutine greu de schimbat

prind rădăcini în fața unui laptop prind rădăcini cu o carte în mână

prind rădăcini și mă scufund în zile care se aseamănă între ele ca niște cuburi de gheață perfecte

 

 

 

https://www.cum-se-aplică-tipsurile-tutorial-pas-cu-pas.ro

 

ne uităm la gone girl la prototipul de alienated housewife

am unghii ciobite și dezgustătoare mă întreb cum o să arate mâinile mele atunci când

o să fiu și eu nevastă acasă

cu un teanc de vase nespălate și zece prunci picați din cer

oare devine mai rău sau mai bine

mă transform sau nu în milf sau în nevasta expirată ușor de înșelat

gânduri prea mari pentru o vârstă atât de mică

poate o să fiu ca femeile alea de la manichiură

care au ședințe și job-uri și multe pe cap de pe care mirosi privilegiul și lacul semipermanent

sau poate că o sa fiu the cool mom din mean girls suficient de aeriană cât să nu realizez ce se întâmpla în familia mea

sau poate o să am o colonie de pisici și nicio treabă cu viața

dar cine știe ce e corect și ce e greșit și ce merită făcut

vreau să am unghii frumoase și lucioase ca latexul albastru deschis pe vibe y2k

vreau să plutesc în sclipici și o unghie ruptă să fie singura problemă

în viața asta ca o boare argintie din care putem culege cu

vârfurile degetelor bucățele de profunzime