
Pictură de Gabriel Lemus
PUBLICAT PE 09 SEPTEMBRIE 2022
Noncanon - Nicoleta Șimon

Numele meu este Nicoleta Șimon și sunt absolventa masterului de Inovare culturală din cadrul facultății de Litere a Universității „Transilvania” Brașov. Scrisul a reprezentat motivația sine qua non încă de la începerea facultății, fapt care m-a determinat să urmez Cenaclul Corpului T, organizat de profesorii Dan Țăranu și Virgil Borcan. În trecut, am publicat o suită de poezii pe O mie de semne, respectiv pe pagina de facebook Noise Poetry; debutul cu publicul l-am avut anul trecut în cadrul Maratonului de poezie organizat de facultate, iar în momentul prezent lucrez la primul meu volum.
***
ies pe stradă și uit să reglez obiectivul
scenele se amestecă în pixeli cubici
poteci acoperite de-un crist de petrol închegat
cu mâinile întinse pe intersecții
umanoizi din mozaicuri
lovite de mașini
fac palmele să-i sângereze
nici porumbeii nu mai sunt inocenți
ochii de neon
privesc acuzatori la îmbrăcămintea non-standard
fără buzunare în care să încapă resturile de mâncare
imaginea blurată îmi dă migrene
sinusurile umplute de cuie ruginite
sunt atrase de magneții pământului
***
am văzut un porumbel călcat de autobuzul 6
l-a turtit ca pe-o navă spațială
din filmele sf
șoseaua crapă sub greutatea
porumbeilor călcați de-a lungul anilor
în telefon colecționez poze cu păsări moarte
am 3 porumbei
2 coțofene
o pasăre galbenă căreia nu-i știu numele
aripile le-au intrat în rigor mortis
sunt ca plămânii mei distruși
la vârsta de 8 ani un doctor
m-a diagnosticat cu astm bronșic
mă apasă pieptul
sub presiunea roții autobuzului 6
asfaltul crapă mai tare
an nou fericit
stai cu paharul de vodkă la 3 noaptea
în prima zi din noul an
ce frumoasă e viața în pandemie
dai paharul pe gât
și te gândești că de data asta
chiar te vei arunca de la etajul 6
aterizând face-first pe asfalt
să oferi trecătorilor un spectacol în
arta modernă varianta 3d
poate vor pleca acasă cu un mic suvenir
o bucată din tine cum ar veni
și andrei de la cargus
care-ți aducea de obicei coletele
cu cărți pe arta cruzimii
va vărsa o lacrimă că
și-a pierdut clientul preferat
sau te minți singur și
omul nu face distincție între tine
și ceilalți
un motiv în plus să sari
sau să rămâi în viață să le faci tuturor în ciudă
stai și-ți amintești de replica din saw
make your choice
știi că decizia a fost luată dinainte
dar îți place imaginea sinelui
cu creierii făcuți grămadă
monocrom
clădiri dreptunghiulare de carton
se ridică pe drumuri pavate
cu piese de domino
porumbeii le cântă trecătorilor
cerșindu-le pâinea cea de toate zilele
mașinile se-nvârt în giratorii
o gaură neagră
care înghite timpul
în școli lumânările din bănci s-au topit
în siluete umanoide –
așteaptă un apuleius modern
să le transforme în statuile de marmură
expuse în birouri
în parcul central copaci cu brațele
ridicate spre cer
își lasă degetele în bătaia vântului
care le rupe unghiile și le împrăștie-n
părul statuilor decolorate
creează coroane efemere –
prinți și prințese din tablouri renascentiste –
după care se destramă
iar purtătorii își recapătă griul natural
în clădiri dreptunghiulare de carton
figuri de ceară umanoide
sunt puse la culcare
luminile mor pentru o seară
doar ca să renască
odată cu răsăritul craniului
de neon alb
____________________________
Aici poți trimite texte scrise de tine, fie că sunt poezie, proză scurtă sau fragmente. Mai multe detalii pe Noncanon.