fotografie de Andreea Dorobăț
PUBLICAT PE 16 APRILIE 2021
Noncanon - Daniela Vizireanu
Ce rămâne după mutilarea unui sine deja fragil? De două ori mai multă fragilitate, pare să fie răspunsul Danielei Vizireanu în poemele pe care ni le-a trimis. Sunt combinate aici succesiunea de senzații și impresii, autobiografismul și confesiunea unei feminități vulnerabile și alienate, nu lipsite însă de energie vitală. Stările de luciditate alternează cu cele de confuzie și incoerență interioară, momentele senine cu cele explozive. I se poate reproșa totuși că alunecă uneori în locuri comune, mici naivități și manii cam exagerate. Acestea apar însă izolate și astfel nu compromit sinceritatea prin care traumele sunt exhibate și respinse, în a căror absență rămâne un nou strat de sechele, reluat obsesiv. - George Mihalache
Mă numesc Daniela Vizireanu, am douăzeci și unu de ani și momentan sunt studentă full-time. Sau aproape. Încerc să îmi echilibrez timpul, deși la vârsta asta e greu să nu vrei să faci mai mult ce îți place. Anul acesta mi l-am dedicat lucrării mele de licență despre Cristian Popescu. Un lucru de care sunt mândră. Poezia lui m-a epuizat emoțional de multe ori. Citesc mai mult decât scriu. Câteodată o poezie de notație, câteodată nu știu. Fiind o persoana retrasă, mă exteriorizez destul de bine în scris. Nu știu ce va urma. Dar, sper că poezia o să fie tot acolo.
o karma denaturată
tata a murit pentru că s-a înecat cu miez de pâine
și carne de porc
într-o zi luminoasă de primăvară
când toată lumea aștepta pauza de țigară
oamenii cred că e greu să scrii despre moarte
mai ales când e personală mai ales când nu e triumfală
ecranizată & comentată
între dâre de fum pe canapele de piele
desolemnizată de marii elefanți
pentru mine devine din ce în ce mai ușor
să mă lepăd să o donez ca pe un lucru de care mă împiedic în casă
asta nu mă face un om rău
nu mai cred în mentalitatea victimei am fost acolo și câinii de noapte m-au mutilat
colții lor înfipți bine în zâmbete
m-au mușcat în punctele mele fierbinți
mi-au violat conștiința în mod repetat
karma moarte femeie nebună du-te și la alții
poate cineva va umple câteva goluri cu tine la un moment dat & va crea un antibiotic puternic
care să anihileze acest sentiment pe care nu reușesc să-l localizez
un fenomen biologic neapreciat la adevărata valoare
am învățat multe despre karma lucrurilor mici
& nimic despre karma denaturată
care are planuri mari pentru mine
urlă
și mă tratează ca pe o regină
și urlă
și tace
și se poartă atât de frumos cu mine
momentan
traiectoria e nesigură, adevărul nu mulțumește pe nimeni
cutiuța de chibrituri e goală.
a mai rămas doar gămălia de fosfor pe care se freacă toate neliniștile
picătura chinezească a făcut minuni
mi-a desenat o inimioară în creștet, vulnerabilă s-a spart și s-a infiltrat în zona cenușie care la nevoie rostește înjurături
am crescut
adult robot adult păpușă adult de sezon
bat cuie în bucățile de gresie din baie & bucătărie & înrămez truse de prim ajutor ca să mă simt în siguranță
vești bune
niciodată n-am știut ce să zic despre mine
despre aceste chestionare care
ne fac să ne simțim mai bine
mai importanți pentru rotația pământului
faptele bune din ajunul crăciunului
prăjiturile cu vanilie, luminile
you’re not alone
scrie pe tricoul bărbatului din fața mea
amândoi așteptăm
metroul
despre asta e vorba
despre telefonul pe care îl ține în mână
ca o verighetă mai mare
are nevoie de el
de prietenii virtuali care să îl aprecieze
în intimitatea lui virtuală
pe care o împarte cu mai mulți oameni decât ar fi necesar
un bordel virtual
în care cel mai probabil nu-l încântă dragostea
nici măcar pe aproape
doar cineva să fie acolo
pasiv
ca un cearșaf pe care să-l poată da jos când îi e cald
nu știu ce s-ar întâmpla cu el
fără liniștea sistemului optic
razele de lumină
citatele motivaționale
Aici poți trimite texte scrise de tine, fie că sunt poezie, proză scurtă sau fragmente. Mai multe detalii pe Noncanon.