higyed1.jpg

PUBLICAT PE 18 FEBRUARIE 2022

Fotografii de Andrei Murgu

Noncanon - Alexandru Higyed

Cele patru poeme ale lui Alexandru Higyed sunt despre nevroza de la periferie, din spațiile liminale bucureștene sau din provincie. Aici toate drumurile duc întotdeauna spre singurătatea și izolarea de acasă, unde anxietatea se cronicizează, devine patologică și se propagă dincolo de pereți.  - George Mihalache

202752110_4045264218862809_5282968711229295655_n.jpg

Alexandru Higyed locuiește în Timișoara unde lucrează ca librar. A absolvit facultatea de litere din cadrul Universității de Vest din Timișoara și are un masterat în Studii Americane. A publicat poeme în revista Orizont, Actualitatea literară și Revista Monitorul de Poezie, dar și pe platformele on-line O mie de semne, Noise Poetry, Cenaclub și Poetic Stand, și antologia Statuile se scurg pe iarbă a Cenaclului „Pavel Dan” Timișoara. În 2021 a mai participat și la Strada Fără Nume, proiect de Spoken Word din cadrul JazzTM.  Volumul său de debut nimic personal a apărut în 2021 la Casa de Pariuri Literare.

de-aici să nu mă ia nimeni în grijă
în felinarul în care gravitează țânțari
și organisme unicelulare regăsite
în afara coloniei rătăcite
pe câte-o stradă din bucurești rămasă
fără ecosistem fără posibilitatea de orientare
în spații mediocre

așa se poluează aerul
așa se îngrijesc ecosistemele singure
așa se gestionează compatibilitatea
conversațiile ca un complex de proprietăți
și funcții administrative de dislocare a
capacității de a-ți menține coloana
vertebrală intactă în fața
superiorității organismelor vii

am văzut tramvaie care circulă singure
înspre zona de coagulare a bolilor sociale
un mijloc neinteresant oamenilor
cărora nu le place să fie lăsați și circulă
după atenția dată de inima care bate încontinuu
și de la care ne așteptăm să stagneze

 

nu mai avem pauze de gândire
totul e condus de dopamină și impulsuri
de marjele de eroare pe care ni le dau
autobuzele înainte de impactul final

 

 


să mă trezesc și aș porni caloriferele aș
lăsa gazul pornit și aș aprinde o țigară doar
ca să mă bucur de reclamă și de puțină atenție
momentele de tranziție care ne fac oameni
și ne mănâncă zilele încet și sigur încet
ca urletele femeii din apartamentul de lângă
atunci când mă vede că ies din casă

nu mă cunoaște nimeni aici m-am mutat
din nou nimic nu mă sperie m-am împrietenit
cu un gândac azi i-am lăsat
o parte din salata mea rusească și ne-am spus povești
eu ce am mai făcut la muncă el cât mai are de trăit
ne-am înțeles bine în toate privințele



o scrumieră goală o oportunitate pierdută
coborâre în stradă până la magazin ca să
îți salvezi viața așa trec pe lângă noi dezastrele
și așa ne prind oamenii pe stradă goi speriați și flămânzi
niciodată triști

chiuveta e mizerabilă iar eu îmi calculez timpul în funcție
de câte beri am băut cinci doze de 300 și jumătate de poem
se înserează și e tot mai rece caloriferele nu mai pornesc
nu e singurătate dar îmi place să-i zic așa

 

higyed2.jpg

și nimeni nu ascultă           


granițele dintre pereți sunt prea subțiri
se aude fiecare scârțâit de pat
se simte fiecare inimă care și ele abia dacă mai bat
acolo adunăm presiunea de care avem nevoie
acolo ne ascundem intențiile pozitive
jumătate de oră până la următoare bătaie
cu ușa închisă și nările înfundate
ochii roși de la hipertensiune
nimeni nu ascultă nimeni nu te verifică
nimeni nu te întreabă de sănătate

când bate cineva la ușă ne manifestăm
instincul de supraviețuire mai pregnant
mai puțin satisfăcător atunci când primim răspunsuri

în mod implicit suntem singuri și 
așteptăm diagnosticul la fel cum alții așteaptă
supradozele de paracetamol blocați
dependenți de îngrijire și triunghiuri de brânză topită

vizitele nu-ți sunt permise ești complet infectat
ți-e frică să mai lași pe cineva să intre
holurile miros a rude afectate fără becuri care
să-ți pâlpâie drumul până la baie de acum
te descurci singur și pierzi de azi
nu te spală nimeni ai tăi n-au mai văzut infirmiera
de câteva zile și nici tu n-ai mai închis un ochi

sexul și sănătatea se plătesc viața
se menține cu perfuzii și perne moi

 

 

 

24.12 dimineața


dar vreau să o aud de la tine
cât cobori apăsat fiecare treaptă
din autobuz ca și cum te-ai dezintegra

să întrerupi ordinea firească a lumii
cum ți-e mai comod în sandalele alea
pe cine vrei să păcălești că ți-e mai bine
și că n-ai să mai suni altfel
ne-am înțelege dacă ai coopera

pacienții de la spitalul județean te-ar invidia
ai atâtea atâtea pete
de ploaie pe tricou și perfuzie

observi cu aceeași răbdare cu care văd că încerci
să schimbi dimineața în fața ferestrei
drumul intensitatea nepotrivirile celor din jur

privitul în oglindă te ajută
să te calmezi atunci când aerul ți se taie
și mâna e mereu în alertă ca atunci când
încerci să-ți dai seama dacă ai oprit
sau nu gazul înainte să pornești plita

dacă treci pe lângă blocul meu
ai putea vedea și tu
terasele unde fumează pacienții
și parcul unde cândva se jucau copiii
și plantele se spărgeau în ghivece din porțelan

dacă treci pe lângă blocul meu
s-ar putea să nu mă găsești
nu stau acolo decât în timpul orelor
de vizită când toate privirile
au fost deja ațintite asupra mea

și totuși n-am ajuns să petrecem nici anul ăsta
în aceeași clădire să fim despărțiți doar de perdelele
pe care să le putem trage când nu se uită doctorii
și să ne spunem povești despre ce s-a mai întâmplat

stau în sala de aștepare oameni
și eu tremur puțin mai intens
cu fiecare roată care începe
să scârțâie și îmi imaginez
că poate nu erai tu
acoperită în noua ta rochie de mireasă
și tolănită pe pat cu privirea calmă
și ochii bulbucați de la anestezice
mai plini de iubire ca niciodată

așa parcă te-aș fi iubit mai puțin
așa parcă n-am pune atâtea condiții
nevoilor de compasiune

câte emoții se ascund în spatele unui perete
fără tencuială ultima stație e AEM dar nu
ajung până acolo niciodată mereu sunt
întreruperi și lucruri mai importante de făcut

____________________________

Aici poți trimite texte scrise de tine, fie că sunt poezie, proză scurtă sau fragmente. Mai multe detalii pe Noncanon.

Dacă ți-ar plăcea să înveți cum să pui în scenă ceea ce scrii, te invităm acum să te înscrii la cursul nostru de actorie și scriere creativă Performance Writing. Transformă-ți poeziile într-un performance și vino la singurul curs care îmbină actoria cu scrierea creativă.