Noncanon - Daniela Calalb

e chiar minunat

nu mai pot să trec peste

am decis să rămân și să înghit totul până trece prin mine

mă demonizează devin pericolul de care m-am ferit până acum când

mama nu-mi mai impune o oră de venit acasă

sunt rebelă

tarabele de pe ștefan încă mai vând cristale fake

copii alt wanna be încă mai sunt care să cumpere

părinți care alimentează & înfometează planeta de capitalism se înmulțesc fix acum

e chiar foarte simplu

inspiră e x p i r ă inspiră e x p i r ă inspiră e x p i r ă

e timpul să mă concentrez

diger situațiile & emoțiile & pe noi & pe voi & pe ei ele

se simte la fel de fresh ca un ice bucket challenge al cărui

scop nu l-am cunoscut și pe care

oricum nu l-am îndeplinit pt că nu am vrut niciodată

să fac risipă de apă

când termin de dat afară excrementele mintale mă simt goală

e poate cea mai frumoasă clipă pe care-o trăiesc

fac parte din mulțimea fantomelor de care nu te temi pt că-s invizibile & inocente

și nu contează că nu are sens ce spun

ele oricum nu există dacă nu te gândești la ele

ce bine

că oamenii nu se gândesc la mine

ultimul strigăt al verii vă rog să ne ajutați

dolce far niente is too far away from me

drumul către e inevitabil efemer & rece

cu zăpadă imaginară la +2 grade celsius uite e

decembrie căciulile în stil guguță se vând mai

prost anul ăsta

părinții vor copii stilați și la fel de frumoși ca

Kristina Pimenova

o cursă de ochi albaștri oceanici lustruiți de lacrimi

toți au pe cineva să (îi) îmbrace & dezbrace vara

în căldura apocaliptică chiar și sub aerul

condiționat cu rol important în starea de bine

întâmplarea face că nimic nu e mai frumos

decât ploaia & aerul de după

subiectiv vorbind e necesar să fie august

ploaia care te adoarme cu 2 pături deasupra

capului

respirații greoaie spre deloc și facturi care întrec

potențialul tău financiar

nu creează un mediu confortabil pentru poetul

pe care-l porți în tote bag

o ploaie care înfundă nasul la cea mai inocentă

atingere nu doresc nici măcar mie

scuze mi-am uitat umbrela te rog să mă cruți

de data asta promit să nu te mai critic în versuri acum

și-n pururea

și-n vecii vecilor

it's not like I ever wanted to leave

dacă mă nășteam altundeva

n-ar fi existat un timp în care să mă gândesc &

să scriu acum despre neaparținere

sau poate că m-aș fi plâns oriunde

poate că stările de genul pur și simplu nu sunt

influențate de alte realități

și le porți cu tine

în tine

sub tine

pe tine

la fel ca pielea altui om care

le are și el pe-ale lui

niciun moment nu e în totalitate al nostru sau al

vostru sau al cuiva suficient de uman

poate că relațiile mele ar fi fost vii & green

într-o altă cameră

dacă eram

funcțională de la început

Aici poți trimite texte scrise de tine, fie că sunt poezie, proză scurtă sau fragmente. Mai multe detalii pe Noncanon.