
Pictură de David Clyde Driskell
PUBLICAT PE 26 Ianuarie 2021
Corpurile noastre dispar - 3 poete afro-americane
Alina Pietrăreanu, George Ciucă
Traducere din engleză
Cele trei poete traduse de noi se regăsesc și unite în paginile antologiei The BreakBeat Poets - Black Girl Magic. Este o lucrare intersecțională care adună femei afro-americane din toate colțurile lumii și le lasă să vorbească liber și direct despre „black womanhood” și toate dimensiunile sale complexe și uneori incomode în societatea noastră.
Editoarea antologiei, Idrissa Simmonds, explică: „Negresele nu sunt supereroine. Ne doare și sângerăm și suntem vulnerabile și obosite și sătule de tot căcatul. Tropii negreselor puternice și reziliente, deși de multe ori ar trebui să ne încurajeze, ne pot dezumaniza și ne fac să nu mai putem fi văzute ca ființe complexe care au nevoie de tandrețe. (...) Ca editoare, am căutat poeme cărora nu le e frică să privească în față. Poeme care sunt incomfortabile, intimidante și izbitoare.”
.jpeg)
Lauren Whitehead
E scriitoare, performer și dramaturgă. Textele ei au fost publicate în diferite antologii și reviste. Lucrează în cadrul Sundance Theatre și predă scriere dramatică și dramaturgie la New School.
Nu totul e sex
Okay
Spune asta palmei
acestui bărbat Negru cu mâna
atât de ușor încordată
și purtând în căușul ei
degetele unui alt
bărbat Negru, amândoi
mâinile întinse în sus
spre cer, măsurând
cât de sus ajunge fiecare
pe un teren de baschet
în Brooklyn, primăvara
Okay
Primăvara
Și când spun primăvara
vreau să spun albină-bâzâind-lângă-un-mugure-roz-
aproape-înflorit așa o primăvară
o tantrică primăvară
toată-lumea-afară-în-mâneci-
trei-sferturi-în-ciuda-virusului
care-bâzâie-lângă-limbile-noastre
așa o primăvară Deci nu-mi poți spune
că asta nu e sex Fiindcă nu e nu sex
Riscul acestei tandreți
toată dăruirea noastră
tot interiorul care dă pe afară
deschis, vulnerabil Recunosc sexul
când îl văd și îl văd
peste tot: buze pe sfârcul
unei înghețate moi, o mână băgată până la cot într-un
raft de alimentară săpând
după ultima conservă de năut
Nu e nu un menage a trois
acești trei bărbați înghesuiți
pe scaunele din față ale unei dube
în mișcare, cântând bachata
dansând de la șolduri în sus
în fereastră, deschisă
gâtul deschis, toată ceafa lor
în vânt, fără nicio grijă
fără nicio grijă, vă spun, abandon
la maxim Deci spuneți ce vreți
despre transmitere
despre fluid, piele pe piele
despre lucurile necesare
care fac treaba treabă
Nu îmi pasă fiindcă e primăvară
și nu am văzut niciodată ceva așa de intim
ca atingerea care încă se simte
în fața unei apocalipse

Destiny Birdsong
E poetă și eseistă, cu lucrări apărute în numeroase publicații. Una dintre lucrările sale critice a apărut în The Cambridge Companion to Transnational American Literature. A primit, de asemenea, numeroase burse și rezidențe.
Toate lucrurile care nu s-au întâmplat între noi
Cum se face că în fiecare poem dă la muie același tip
E alb, din suburbii. Dacă e tânăr, părinții lui sunt plecați.
Dacă e mai bătrân, e un artist care folosește materiale industriale să creeze
ceea ce vorbitoarea, în feminismul ei blond și tuns bob,
numește „frumusețe”. Capul e mereu roz, coaiele
„miros a sex”. Câteodată, sperma îi sare în păr;
câteodată el bălește, sau o înjură, și scuipatul
i se scurge în barbă. Lui îi place să o fută în gură în timp ce se joacă
cu sânii ei, și eu nu pot niciodată să înțeleg logistica-
mâinile lui sunt așa de lungi? Și negresele iau rar la muie
în poeme. Poate din același motiv nicio negresă
nu va lua la muie în poemul ăsta. Cu toate că mi-ar plăcea.
Îmi imaginez că ești tandru, și știu că vorbesc despre
pula ta, dar nu mă pot gândi la nimic mai politic de spus.
Dragostea negrilor seamănă mult cu alte tipuri de dragoste – adică ascunsă în spatele
discuțiilor pe care le avem despre moarte.
Modul în care corpurile noastre dispar, cum câteodată,
îmi doresc să mă transform în cineva mai bun, mai normal,
mai întreg decât mine. Dar cel mai tare ți se rupe inima
când realizezi că cel pe care îl iubești nu te poate proteja, ar putea
ajunge să te urască pentru asta. Să îți îndese fața
între picioarele lui fiindcă îl face să se simtă – nu știu.
Nu s-a spus deja asta? Încerc să găsesc modul corect
în care să zic „tu”. Urma să încep așa: „Era aprilie,
udă, de culoarea somonului” pentru că voiam
să descriu ziua în care ne-am dat primul mesaj, dar serios:
„de culoarea somonului”? Vorbesc despre pizdă, cu toate că nu sunt sigură că
organele noastre ar trebui să se întâlnească vreodată. Asta, bănuiesc, e cel mai bun
lucru despre noi – ce a rămas: tu, mustind de sânge, neexplorat
în casa ta din depărtare. Prima ta atingere glorioasă.
Tot restul.

Thiahera Nurse
Locuiește în Queens, New York, publică texte în diferite reviste literare americane. Îi place să scrie liniștită în casa mamei sale și să vorbească cu florile de pe strada ei.
Iubire și apă
după Nabila Lovelace
Sunt ca toată lumea, am nevoie de iubire și apă
-Prince
Să nu rămâi niciodată cu bărbatul care te fute
și care nu are apă în frigider.
Gura ca de bumbac lipită de robinet în bucătăria argintie.
Ce original. Ți-e sete și pizda ta
e udă. Chiar și asta e un eșec. Sugi supapa până când
toate țevile din oraș sunt uscate, și cumva tu ești
cea care ruginește din interior. Ca toată lumea,
ai nevoie de iubire și apă să supraviețuiești. Și pe care poate el să ți-o ofere?
Sperma lui e atât de jilavă și stătută încât îți cresc peștișori-de-argint între picioarele obosite.
Un nerv dintr-o măsea ți se înnegrește în momentul în care și-o scoate. Pizda ta
e atât de bună. și tu știi asta. Dar chiar și ceva bun poate fi îmbunătățit.
Poate nu ai dat ce aveai mai bun. Poate nu ai prăjit puiul
suficient. El a mestecat carnea roz și lipicioasă și a rămas neimpresionat.
E posibil ca atunci când l-ai strigat daddy el și-a amintit avortul
și a fost dezgustat de tine, din nou.
Totuși l-ai implorat să rămână, până când transpirația ți-a distrus
permanentul. Toată leșia din cearceafurile lui făcea dormitorul
să miroasă ca un scalp uman arzând. Ardea.


Alina Pietrăreanu
George Ciucă